Parcul forestier din jurul Avène protejează zona de zeci de ani și contribuie la calitatea apei termale. Din 2018, am încredințat cele 102 hectare de pădure în grija Office National des Forêts (Oficiul Național al Pădurilor), o instituție recunoscută ca expert în administrarea copacilor și a pădurilor. Interviu cu Nicolas Kremer, inginer agronom de la ONF, care a cercetat fiecare dintre cele 11 parcele împădurite ale noastre.
Aceasta joacă un rol vital. În primul rând, pentru că arborii protejează solul de uscăciune și eroziune. Fără ei, apa de ploaie nu ar avea timp să se infiltreze în sol și să ajungă în pânza freatică. S-ar evaporat înainte sau s-ar scurge în râuri. În al doilea rând, pentru că rădăcinile copacilor sunt primul filtru în lunga transformare a apei de ploaie în apă termală. În cele din urmă, cu cât copacii sunt mai bătrâni, cu atât rădăcinile lor sunt mai adânci și se amestecă mai mult cu pământul. Apa infiltrată poate merge mai departe și poate absorbi mai multe minerale și microelemente.
Este o pădure foarte densă, care poate părea impenetrabilă. În principal, este formată din fagi și stejari, dar și din pini, plopi și câțiva castani. Este foarte veche, apărând pe hărți cu peste 150 de ani în urmă. Acest lucru este important, deoarece este sinonim cu o floră și o faună subterană bogată, un ecosistem mai rodnic și mai echilibrat. Este benefic pentru calitatea apei.
Pădurea din parcul Centrului de hidroterapie Avène este foarte veche. Acest lucru este important, deoarece este sinonim cu un ecosistem mai rodnic și mai echilibrat. Este benefic pentru calitatea apei.
Deoarece riscul de incendiu este un factor major în regiune în timpul verii, avem grijă să curățăm lizierele din zonele cu risc, cum ar fi în jurul clădirilor sau pe drumurile aglomerate. De asemenea, încălzirea globală începe să afecteze pinii și castanii. Pentru ca pădurea Avène să devină mai rezistentă, trebuie să adaptăm și să diversificăm aceste specii. De asemenea, vom defrișa unele păduri de stejar pentru a îmbunătăți accesul la resurse pentru copacii rămași, oferindu-le mai mult spațiu și, prin urmare, consolidându-i. Acest lucru va încuraja creșterea ierburilor și, probabil, odată cu ele, a amenajamentelor silvopastorale1. Aceasta ar fi o oportunitate de a lansa o dinamică locală între diferiți parteneri și de a implica mai mulți actori în gestionarea adecvată a resurselor de apă.
1 Amenajamentele silvopastorale sunt definite ca o combinație între: a) îmbunătățirea resurselor pastorale prin conservarea efectului benefic al arboretului asupra subarboretului și a animalelor și b) un obiectiv de producție și protecție forestieră prin valorificarea și întreținerea pastorală a subarboretului.
